Platforma industrială Chimopar

De la Turism neconvențional
Salt la: navigare, căutare

Acces

  • Adresă: B-dul Theodor Pallady, nr. 50, sector 3, București.
  • Perimetrul este parțial îngrădit.

Prezentare

Obiectivul constă în parcul industrial abandonat al societății Chimopar, care continuă să funcționeze într-o zonă restrânsă. Majoritatea clădirilor au fost demolate, iar cele care încă există se află în stare de ruinare. În 2020 a fost stabilit în perimetru un sit arheologic (cod RAN 179132.14) de tip necropolă. Zona este frecventată de câini vagabonzi, oameni fără adăpost, exploratori urbani, artiști de graffiti și pasionați de airsoft.

Istoric

Terenul fostei platforme industriale a făcut parte din moșia boierilor Dudești și a găzduit un spital pentru bolnavii de ciumă. Înființarea sa e atestată de un hrisov (documentul se află în posesia Muzeului Municipiului București) emis la 1 iulie 1796 de către domnitorul Țării Românești, fanariotul Alexandru Moruzi. Cu toate acestea amplasamentul spitalului nu a fost cunoscut cu exactitate până în luna mai a anului 2020 când un cetățean a descoperit accidental resturi de oseminte umane în acest perimetru. Cercetările au indicat existența unui strat de var deasupra rămășițelor ducând la concluzia că acestea provin de la bolnavi de ciumă care au decedat și au fost înhumați în proximitatea spitalului.

Descrierea din documentul menționat mai sus arată că instituția era formată din două spitale, unul pentru oamenii de rând și altul pentru cei înstăriți. Pe lângă acestea exista și un lazaret cu 40 de camere și 12 căsuțe pentru cei bănuiți de a fi bolnavi de ciumă. Nu se știe cum a fost desființat spitalul, însă, după o sută de ani, a fost înlocuit cu o pulberărie a armatei.

Prima mențiune a fabricii de pulbere fără fum de la Dudești apare în „Monitorul Ostei” nr. 844 din 25 aprilie 1896 prin care ministrul de război, generalul de divizie Constantin Budișteanu, solicita regelui Carol aprobarea proiectului de decret privind înființarea fabricii. Aceasta era necesară pentru furnizarea prafului de pușcă și a altor produse utile armatei.

Deși există surse care menționează mai multe explozii petrecute de-a lungul timpului la Pulberăria Dudești și ulterior la Uzina Chimopar, evenimentul din 1916 a fost cel mai dezastruos datorită numărului mare de victime. Cu puțin timp înainte de intrarea României în Primul Război, un incendiu izbucnit la un rezervor de eter s-a extins și a provocat o explozie soldată cu moartea a 159 de ostași. Constantin Bărbulescu, angajat al atelierului de construcții pentru utilaje chimice, ridicat ulterior pe locul fostei pulberării, menționează 306 victime citând o inscripție memorială realizată pe o placă de marmură. În interviul acordat Radio România (link spre înregistrarea integrală disponibil în secțiunea Legături), Constantin Bărbulescu povestește cum incendiul a fost provocat de un civil care venise să cumpere eter într-o damigeană, iar acesta s-a extins de la un rezervor la altul. Colonelul Albu Iosif, comandantul pulberăriei, a adunat oameni pentru stingerea incendiului și, urcând pe acoperișul depozitului, au început decopertarea. Imediat a urmat explozia întregului depozit de rezervoare de eter. Printre victime au fost col. Albu Iosif, lt-col. Vișoianu Ion și cpt. Savopol George. În semn de respect, trei străzi din apropierea fostei pulberării au primit numele acestor ofițeri, însă două dintre ele au fost desființate în perioada comunistă pentru ridicarea unor blocuri. Strada Colonel Iosif Albu a fost segmentată și o parte se află în spatele centrului comercial Auchan Titan, iar cealaltă se desprinde din bulevardul 1 Decembrie 1918 urmând aceeași direcție ca prima.

În memoria tuturor victimelor a fost ridicată o troiță în curtea pulberăriei care, la data scrierii articolului, poate fi identificată după ruinele gardului de cărămidă ce înconjura monumentul.

Fotografii realizate în aprilie 2021.

În perioada comunistă fabrica redenumită Întreprinderea Chimică Dudești a fost extinsă, iar după revoluție, privatizată, astfel că în 1991 a devenit societate pe acțiuni (Chimopar S.A.) cu capital majoritar de stat, iar din 1999 în întregime privat. În 2008 a fost înființată și compania Chimopar Trading SRL. La uzina Chimopar s-a realizat o gamă de produse chimice, petrochimice, metalurgice, cosmetice, farmaceutice, textile, sticlă, ceramică, incluzând îngrășăminte, lichid de frână, apă oxigenată și reactivi chimici.

Galerie

Fotografii realizate în noiembrie 2018. Majoritatea clădirilor surprinse aici nu mai există.

Hartă

Se încarcă harta...

Legături