Tunelul feroviar Lujerului

De la Turism neconvențional
Salt la: navigare, căutare

Acces

  • Tunelul se află în zona intersecției dintre Bulevardul Iuliu Maniu și Șoseaua Virtuții, sector 6, București. Capetele sunt poziționate pe Strada Fabricii și în spatele complexului comercial Cora Lujerului.
  • Obiectivul nu este amenajat pentru vizitare și prezintă risc de accidentare.
  • Pentru parcurgerea tunelului sunt necesare o sursă de lumină și încălțăminte adecvată din cauza eventualelor deșeuri existente acolo și a noroiului.
ATENȚIE!

Vizitarea acestui obiectiv poate contraveni reglementărilor locale și presupune asumarea riscului de accidentare. Decizia de a vizita obiectivul și orice altă consecință aparțin în totalitate cititorului. Deținătorul site-ului turismneconventional.ro nu este responsabil pentru nicio acțiune care va rezulta din utilizarea informațiilor prezentate aici. Ignorarea acestui avertisment se face pe cont propriu.

Prezentare

Este un tunel feroviar abandonat a cărui linie ferată a fost desființată pe toată lungimea sa, un segment existând numai pe rampa nordică, acoperită de pământ și invadată în timpul verii de vegetație. Tunelul este paralel cu pasajul rutier Lujerului comunicând cu acesta prin niște deschideri plasate la jumătatea peretelui comun. Deși tunelul feroviar nu este luminat, acele deschideri pot fi folosite ca reper fiind vizibile de la ambele capete datorilă luminii proiectate din pasaj. Din acea porțiune a tunelului și până aproape de rampa nordică podeaua este acoperită de bălți și noroi format în urma infiltrațiilor din planșeu. Deși rampele de acces au fost folosite ilegal pentru debarasarea gunoaielor, la ultima vizită (aprilie 2018) am găsit întreaga zonă ecologizată.

Istoric

Construcția pasajului și a tunelului

Atât pasajul rutier cât și tunelul feroviar din zona Lujerului au fost realizate în 1987 pentru decongestionarea traficului. Astfel circulația prin pasajul rutier evita intersecția cu Bulevardul Iuliu Maniu (fost Păcii), dar și trecerea la nivel de pe Strada Lujerului. Acea linie ferată (în prezent abandonată) făcea legătura Gării Cotroceni cu Centura. Tunelul feroviar a desființat trecerea la nivel de pe bulevardul Iuliu Maniu cu racordul spre Platforma Industrială Semănătoarea. Acel racord de suprafață era folosit pentru trenurile de marfă care aduceau materia primă necesară producției de mașini agricole. În acea perioadă transportul de marfă pe distanțe mai mari de 30 de km se făcea numai pe cale feroviară. În 1979, când a început exploatarea metroului, racordul a fost folosit și pentru introducerea garniturilor în subteran pe la depoul Ciurel.

Deși nu mai există nicio urmă a trecerii la nivel de pe Bulevardul Iuliu Maniu (marcată pe hartă), traseul parcurs de linia ferată poate fi dedus pe baza segmentelor care încă mai pot fi observate. În spatele liceului „Tudor Vladimirescu” se află capătul derivației care se desprinde din racordul liniei de Centură cu Gara Cotroceni și care traversa curtea instituției de învățământ, urma trecerea la nivel pe bulevardul Păcii, apoi continua pe terenul ocupat în prezent de parcul Iuliu Maniu - Fabricii. Pe Strada Fabricii există înglobat în asfalt un segment din acea cale ferată (marcat pe hartă), apoi urmează o intersecție în X cu linia care ulterior a fost trasă prin tunel.

Tunelul și rețeaua de metrou

Contrar unor opinii, tunelul feroviar nu a servit la introducerea garniturilor de metrou în subteran. A existat, într-adevăr, o legătură între linia ferată din tunel și depoul Ciurel, dar aceasta a fost construită preventiv și niciodată utilizată. Primul tronson al magistralei 1 de metrou a fost inaugurat la 19 noiembrie 1979 și se întindea de la stația Semănătoarea (actuala Petrache Poenaru) până la Timpuri Noi. Trenurile REM (Ramă Electrică Metrou) erau construite la Întreprinderea de Vagoane Arad (IVA) și aducerea lor în capitală se făcea pe infrastructura CFR cu ajutorul unor platforme ce aparțineau tot CFR. Traseul ce pornea de la Arad intra pe linia feroviară a centurii Bucureștiului, apoi continua spre Gara Cotroceni pe racordul menționat mai devreme. De acolo rebrusau pe derivația ce parcurgea terenul ocupat în prezent de parcul Iuliu Maniu - Fabricii și intrau în rețeaua subterană prin depoul Ciurel unde erau montate boghiurile speciale pentru garniturile de metrou.

Între timp rețeaua subterană a metroului s-a extins astfel că în 1983 depoul Militari a adus o nouă legătură cu centura feroviară care a simplificat accesul și nu a mai necesitat utilizarea derivației de la Gara Cotroceni. În 1986 a fost deschis pentru circulație tronsonul 1 al magistralei 2 care unea Piața Unirii cu Platforma Industrială IMGB și a introdus o nouă legătură a rețelei de metrou cu centura feroviară prin depoul IMGB. În 1987, când a fost inaugurat tunelul feroviar Lujerului, ambele magistrale de metrou aveau deja legături cu linia ferată a Centurii, iar utilizarea acestui tunel nu a fost necesară.

Perspective

În prezent există o inițiativă a Primăriei sectorului 6 de amenajare a unui târg expozițional în interiorul tunelului și a unei zone de promenadă în zona din apropierea gării Cotroceni.

Galerie

Tunelul feroviar Lujerului

Racordul feroviar dintre Gara Cotroceni și Platforma Industrială Semănătoarea

Hartă

Linia roșie urmărește traseul tunelului cu tot cu rampele de acces. Punctele marchează locurile importante menționate mai sus.

Se încarcă harta...

Legături